Archive | September, 2007

review

29 Sep

Nici nu mi-as putea inchipui cum as supravietui in liceu fara macar 1-2 profesori originali si bine informati.Am avut acum cateva zile o tema la engleza in fata careia nu am putut sa raman indiferenta.Trebuia sa ne gandim la cea mai proasta carte pe care am citit-o vreodata si sa aducem argumente pentru a ne sustine alegerea.Nebunie mare prin clasa…”Da’ cine e prost sa citeasca vreo carte proasta”, “Eu am citit numai carti pentru scoala”, bla bla.Nu pot sa spun ca e ceva extrem de usor dar ceea ce ma deranjeaza la aceste atitudini e ca sunt preconcepute.

Asa ca in momentul in care am simtit ca devin cuprinsa de creativitate, am inceput sa caut prin amintiri cartile trecutului meu…intr-adevar…nu citisem niciodata o carte care sa ma revolte si careia sa ii fac o asemenea recenzie insa cu siguranta au existat carti care m-au plictisit sau care contineau pasaje gen “oh, come on…give me a break”. Partea buna a temei nu este neaparat faptul ca mi-am adus aminte de o multime de carti pe care le citisem dar de care uitasem, ci faptul ca am invatat sa crititc “a piece of literature” intr-un mod negativ.O pregatire extrem de folositoate pentru pozitia noastra geografica si contextul istoric in care “nu tot ce zboara se mananca”.smells-like.jpg

Advertisements

Zboara…

28 Sep

…pe aripile unei carti….prima campanie initiata de grupul literar “Geneza”.De ce facem asta? E foarte simplu: in ultimii ani in Romania s-a desfasurat tot un soi de campanie…menita sa prosteasca in masa populatia indepartand tentatia civilizarii.De accea incercam cu alte cuvinte sa opunem rezistenta si sa salvam specia numita “roman civilizat pasionat de cultura- viitor intelectual”.Cum te poti alatura acestei “miscari”? Citeste o carte! 🙂butterfly-0024.jpg

amintiri cu vaci,fan si corturi (fanfest)

28 Sep

1.ploaie…uda…doamne cat de uda a putut sa fie ploia acolo

2.mihai iordache ratat datorita unei discutii (monolog) (sedinta) si 40 secunde din kumm

3.fecale de milka born in romania in fata cortului “zapodia” facute la inaltiiiiimeeeee

4.noii golani..nu membrii…nici nu m-as gandii la asa ceva…ci membrii simpatizanti…si colegutzi..coleguzti dragutzi:Dpict0467-3.JPG

5.mureeee

6.many reasons to be happy.starting with alex(catzelush,little puppy),iulia,flower power,petrut,andrei (dulce si gelatinos).

7.belle de nuit..in gara din alba iulia

8.baterii pe gratis

9.cort treatru si literatura+masaj pe gratis+mult praf in gura si pe haine+flower power and iulia taking pictures.

10.Petrut

11.people who ate my food

12.eugen si doamna care vindea bufnite

13.dormit in cort

14.dimineata+ceata+lac+multe poze

15.in tren with zapodia

what about the kids?

28 Sep

Eram in clasa 11 a pe atunci si credeam ca pot sa schimb ceva in lume.Am primit un fluturas cu adresa unui ONG.Am hotarat sa merg intr-o zi cu o colega si sa ma documentez.Eram fericita pentru ca in sfarsit aveam posibilitatea sa fac ceea ce imi dorisem dintotdeauna..sa ajut..sa fiu voluntar.In saptamana care a urmat am cunoscut copiii cu care aveam sa lucram, in mare parte rromi,extrem de galaciosi si “lipiciosi”… Nu stiam ca ma pot atasa atat de mult de copii ( ii consideram adevarati monstrii pana sa ii cunosc pe ei). Era un numar mare de voluntari si simteam ca in sfarsit am cunoscut persoane ca mine, carora le pasa, care isi dedica timpul liber unor cauze nobile( ce-i drept ceilalti voluntari petreceau mult mai mult timp la centru).Am incercat sa ne apropiem de ei,sa pornim discutii, sa socializam dar ceva nu era in ordine.Erau char dispretuitori..cel putin cu noi…Au trecut zile,saptamani si am inceput sa aflam cum stateau de fapt lucrurile.In momentul in care veneau reprezentanti din UK de la fundatie totul mergea ca pe roate….dar cand acestia plecau…lucrurile reveneau la normal…in loc sa se predea lectii de vocabular,gramatica, matematica…copiilor li se aruncau cateva joculete,iar profesoara si voluntarii mergeau la secretara in birou..consumau banii fundatiei,stateau pe “mess” si putin le pasa…asta e motivul pentru care noi nu am fost acceptate niciodata in grupul voluntarilor…cel putin in mod practic …nu eram invitate la sedinte, la party-uri,in tabere gratuite…si cu toate astea am coninuat…dar totul s-a incheiat cu vise spulberate….Diana nu avea sa mai invete matematica desi avea o inteligenta sclipitoare, Marius nu mai devenea sofer pe ambulanta…lista continua si asta doar datorita unor ignoranti.Nu am mai mers la centrul de voluntariat in toamna asta..nu mai avea rost..m-am gandit de multe ori sa scriu la fundatie in Marea Britanie…dar asta ar insemna inchiderea centrului…si rapirea unei bucurii…cel putin pentru cateva ore…acei copii cred ca unor oameni le pasa si vor sa ii ajute.photo-0329.jpg

cum m-am indragostit…

28 Sep

Da.Era prima data cand mergeam in Dabney Hall.Nu cunosteam pe nimeni de acolo asa ca am rugat-o pe sora mea sa ma insoteasca.Aveam emotii mari,nu stiam unde sa platesc,nu imi cunosteam profesorii,toata lumea zambea si eu ma intimidam instant.La intrare era o d-ra ale carei trasaturi m-au facut sa ma gandesc ca era originara din orientul indepartat si un tip foarte subtirel care ma fixa cu privirea.Eram pierduta,gandurile zburasera departe si nu am revenit decat in momentul in care toata lumea ma intreba daca am mers cu sora mea la belly dancing.Nu ii cunosteam si la inceput am fost putin retrasa…Se aflau acolo insa multe alte persoane care venisera pentru prima data la curs…era de asteptat eram toti in stadiul de beginner.Muzica incepe sa se auda din ce in ce mai tare si multe cupluri experimentate care, in momentul in care au inaintat primii pasi on the dance floor ne-au socat pe toti.Apoi a inceput cursul..ne schimbam constant partenerii, apoi au trecut cateva saptamni…eu m-am acomodat am invatat,evoluat si am ajuns intr-o faza in care era deja tarziu sa renunti…In fiecare joi numaram minutele pana la ora 7.Mi-am facut prieteni…dragutul de wayland care ma conducea mereu in miscari necunoscute, harold – with whom i used to laught helplesly, era si jack care tremura si caruia i se strangeau oceane in palme, nikita…the ultimate nerd si mai era el…cel cu degete lungi…cel care era moderat, care nu se uita in ochii mei si care putea sa  “spin for a mile”.Dar a fost i n-o sa mai fie.au fost si raj si alex si ed…nici unul din ei nu era frumos, din contra…dar ei aveau ceva ce eu nu am mai intalnit…ei aveau carisma ….si mai aveau….not moves,but the moves.Si asa m-am indragostit…de ceroc.do a hesitation, spin ,return, five and six…dip and drop.si asa se leaga…si asa te leaga de ele si te tin atat de strans incat nu poti sa le tai radacinile.Am fost intrebata de foarte multe ori…si nu..nu e o obsesie,pentru ca nu distruge, ci construieste si dezvolta si te indragosteste…asa m-am indragostit…neil-and-i.jpg

noubliez jamais

28 Sep

Stateam intr-o zi si ma gandeam cat de repede au trecut anii…nu ca as fi inaintat extrem de mult in varsta, insa tehnica evolueaza atat de repede incat nici nu realizam cat de mult ne apropiem de filmele SF cu roboti si nave spatiale.In fiecare zi aflu ca s-a mai construit cate o minunatie de aparat cu “toate cele” inglobate.Si cum eu nu am trecut inca de faza e-mailurilor, si nu ma pot adapta foarte bine la fenomenul “mess-ul de pe telefon” sunt inca surprinsa de multe inovatii ale stiintei.

Astazi am auzit ca s-au inventat masini electrice,cica sunt ecologice.Mi-a fost destul de greu sa imi imaginez,credeam ca bateriile Litiu-Ion se folosesc numai la telefoanele mobile.Imi amintesc si acum cand eram prin clasa 7 a si am vrut sa imi cumpar un cd-player,dar mi s-a spus ca nu mai e cool, se inventasera deja cele care “citeau” si mp3-uri.Si nu am facut o afacere buna pentru ca la ceva timp ,dupa au fost introduse pe piata jucarii minuscule cu cablu de date la care puteai sa asculti muzica.Sa nu mai zic de faptul ca acum avem tot ce ne trebuie in telefonul mobil.Camera photo,apeluri video,mp3-player,conexiune la internet, ca sa nu mai aduc in dicutie si minunatul iphone.In curand si astea o sa fie demodate.O  sa avem masini zburatoare si telefoane care se conecteaza la sateliti pentru ca parintii sa isi monotorizeze cat mai bine copii de 3 ani care merg la gradinita cu o dadaca robotica.

Timpul trece si din alte privinte.Aseara am vazut bobocii care ieseau de la liceu,lipsiti de griji ,cu prietenii(ele) de mana cu bretonul pe o parte ( ca de’ sunt si ei la o varsta si  acum e varsta emo) , care mergeau la o alta “gashca”.Pe vremea cand eram eu boboc toti ascultau rave , mergau la “zepe” in niste boscheti din parcul de la Oltul si impingeau lumea pe strada.Acum ei sunt punkisti sau emo, merg la L.G. ,la salcii…tot prin parcul de la Oltul si se dau cu “sk8-ul”.Sunt destul de relaxati,nu mai citesc ( e obositor si ii astepta pritenii de retea sa intre la un counter strike sau cum se scrie:D),nu mai viseaza…sau cel putin, o fac diferit de noi…

dezamagire …de prea multe ori

7 Sep

Orice am face nu iese niciodata cum ar trebui.Suntem oameni ,dar in zilele noastre a gresi nu e omeneste.Daca astepti momentul sau persoana potrivita inseamna ca esti demodat,nu ai spiritul aventurii, cum sa castigi daca nu risti? Asa ca ar trebuie sa nu fii atat de serios, sa iti dezvolti simtul umorului , sa te distrezi la maxim si sa traiesti clipa.Numai ca atunci o sa fii catalogat drept un neserios, care ironizeaza persoanele din jurul lui si nu e capabil sa faca ceva bun cu viata lui.Pentru ca in momentul in care facem ceva bun,unele persoane simt frustrare si in loc sa fie fericite pentru reusitele noastre, incearca sa mascheze totul prin critici care atarna atat de greu incat trag dupa ele si moralul nostru.