Despre degradare in general, despre degradarea umana, despre cum degradarea noastra degradeaza locurile pe care le locuim. In vara lucram la engleza pe la 4 AM cand pe ( cruda si inspaimantatoarea) Realitatea TV a inceput un documentar. Ce a fost si ce este in prezent la Calimanesti si Caciulata. Probabil toti am auzit povesti de la bunici, despre cum mergeau sa faca tratamente ” la bai”. Nici nu stiu cand am intrerupt contactul cu zona respectiva. Ultima data am fost pe la 10 ani cu sora si bunica mea. De atunci insa nu am mai auzit nimic de locurile acelea. Pana in iulie anul trecut cand am ramas stupefiata. Imaginile aratau o zona pribegita, o mizerie de neimaginat si cativa mosuleti care abia se tarau incercand sa ajunga la izvoarele binefacatoare care aratau ca niste sisteme de canalizare dezafectate. Si nu puteam sa imi scot din minte imaginea pe care o aveam eu, aceea a unei staiuni infloritoare, cu strazile pline de turisti de toate varstele. Apoi m-am gandit ca poate a fost o exagerare, poate au dorit sa creeze un efect cat se poate de dramatic. Ieri insa aveam nevoie sa “get away from it all”, sa imi oxigenez creierul si sa uit de toate rautatile persoanelor din jurul meu. Si am hotarat sa merg la Calimanesti.
Nu stiu cat de buna a fost ideea. Am traversat Rm Valcea in aproape o ora, dupa ce am stat la cozi interminabile si semafoare foarte putin prietenoase. Cateodata realitatea insasi e prea dura ca sa aibe nevoie de efecte speciale. Era intr-adevar pustiu si am aflat ca localnicii se descurca cu greu. Turistii lipsesc cu desavarsire si majoritatea supravietuiesc doar datorita ajutorului social. In Caciulata a venit o bunicuta la mine si m-a rugat sa o duc pana la farmacie. Mi-a povestit cateva lucruri banale, mi-a mai zis ca s-a repatriat, dar nu a precizat de unde . M-a speriat putin sa fiu sincera, vorbea pe un ton foarte ciudat. Am intrebat-o de statiune…cand a devenit asa..si a zis ca nici locurile nu mai sunt frumoase de cand nu mai calca nimeni pe acolo.
Imi pare rau ca trebuie sa vad si sa iau parte la aceasta degradare. La Rosia Montana lumea inca mai lupta, aici nu au cum, nu au pentru cine.
Bluishgreen 