Archive | 7:25 pm

Sweet Wivenhoe

3 Jul

024-1

Cateodata ma gandesc cat de norocoasa sunt ca am ajuns aici. Wivenhoe e cel mai superb satuc pe care l-am vazut vreodata. Nu avem prea multe de facut aici ce-i drept, dar mintile creative pot sa faca intodeauna ceva interesant from scratch. De exemplu eu si Dana avem biciclete foarte dragute acum, cu cosulete si ne vizitam si bem ceai si analizam tot ce se intampla din punct de vedere artistic, social, politic si descoperim cat de multe orizonturi pot sa ne deschida cursurile din timpul scolii. Si cateodata cand stam pe iarba si ne uitam la formele norilor ( pentru ca vremea e superba, nu ploua decat foarte putin si asta e foarte bine pentru noi, altfel ne-am sufoca de atata caldura), ne mai aducem aminte de tot ce aveam acasa. Si partea cea mai interesanta e ca nu ne e dor de Romania. Imi doresc foarte mult sa raman aici. Imi aduc aminte de multe lucruri si sunt foarte fericita, cateodata ne aducem aminte de cum era in scoala si pentru ea la facultate, cand tremuram si ne era frica de lucrari si examene. Si zambim. Si suntem fericite ca am legat prietenii foarte frumoase acolo si inca rezista. Si o sa reziste si peste ani, oricat ne-am schimba, pentru ca ne dorim asta foarte mult.

Si minunatia asta plictisitoare numita Wivenhoe are foarte multe de oferit, daca stii sa apreciezi linistea. Cred ca a venit oarecum momentul dupa un an plin de zgomot cu petreceri, abuzuri de toate felurile, alarme de incendiu, tipete si lovit de toti peretii cand ajungeai pe coridoarele inguste din towers. Acum seara mergem la Rose and Crown, pe malul raului (un rau foarte ciudat, dar o sa revin cu detalii), cu o bere sau niste cider, jucam sah, sau doar vorbim si cunoastem lume foarte amabila. E asa frumos sa privesti toate refelectiile barcutelor in rau si sa te bucuri de liniste. Si raul, da, a fost destul de ciudat. Am mers la o plimbare pe un foothpath, cu o persoana foarte speciala spre Brightlingsea. Si aproape am ajuns la mare, dar am decis sa ne intoarcem. Si descopar ca raul secase ca prin minune in doar 1-2 ore. Asa ca am cerut lamuriri. Si dragutul de G imi spune ca e ‘the tide’. Si ii zic: ‘Nu e posibil’, asta se intampla doar la mare. Si imi explica ce se intampla cu raul. Practic e un rau care curge si se varsa in mare. Dar apa din mare vine inapoi in rau, chiar foarte departe si se amesteca. Si de-asta ‘tide-ul’ ( mareea probabil), actioneaza si aici. Pentru mine a fost fascinant. Si imi mai spune ca deobicei , cand vine fluxul sunt sailing competitions, de asta 3 barci pe metru patrat aici.

Si e un sentiment asa de placut, cand mergi cu bicicleta prin padure sa ajungi la faculate, si treci pe langa rau si pe langa mlastini, vezi veverite peste tot si tot felul de pasari care nu traiesc pe acasa. Si e dragut sa stiu ca daca pornesc la mers de dimineata ajung la mare. Si ca am biblioteca langa mine si pot sa citesc orice. Si sunt privilegiata si pot sa imprumut foreign films de la Language Department pentru ca ii sunt foarte draga managerului si stie cat de mult imi plac, si ca mi-ar lua o mare bucurie daca nu m-ar lasa sa le iau.

Advertisements