60th anniversary

In sfarsit mi-am invins lenea crunta si am decis sa particip la cateva seminars la mine la facultate. In mare parte profit de faptul ca nu am cursuri de franceza saptamana asta. De dimineata ( de fapt cam pe la 2 PM, adica dupa ce m-am trezit ), am mers la un seminar despre Human Rights, Terrorism and Ethnic Profiling. Cand am ajuns acolo am realizat ca era de fapt un curs informal pentru studentii din anul 2 sau 3, dar oricine putea sa join. Proful care a incurajat discutiile acum preda la mine la facultate. Stiu ca a facut undergraduate studies si Msc la London School of Economics, iar apoi a facut PhD-ul la Princeton. A fost foarte interesant pentru ca o ora intreaga am incercat sa gasim argumente pro si contra Ethnic ( sau Racial ) Profiling. S-au adus in discutie diverse exemple, cum ar fi arabii perchezitionati mereu in aeroporturi doar pentru ca sunt arabi, sau europenii care merg in Egipt. S-a ajuns si la exemple mult mai serioase. Ideea e ca maine se sarbatoresc 60 de ani de cand a fost data Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Avem foarte multe evenimente in campus si mi-ar placea sa particip la toate, dar din pacate nu am timp. Amnesty International Society si Human Rights Society sunt foarte active. Maine o sa fie o expozitie pe tema ‘Stop Violance against Women’ care este menita sa stranga fonduri pentru un orasel de langa Mexico City unde, in ultimii 10 ani 500 de femei au fost ucise si inca 2000 au disparut.

Printre altele, astazi se implinesc deasemenea 60 de ani de la ‘The Genocide Convention’. Am fost azi la un talk despre genocid sustinut de un profesor de istorie si un expert in research regarding the genocide. Ne-au explicat detaliat cum a inceput totul si cel de-al doilea tip ne-a povestit 3 cazuri in care a fost direct implicat.
Apoi am vazut ‘La Vita e bella si am plans putin prin LTB 10. Lucru pe care nu-l mai facusem si care sper sa nu se repete :))

Mai multe despre ‘ The Genocide Convention’ puteti sa gasiti

Funny thing

Deck the bars with boughs of holly. Fa-la-la-la-la, la-la-la-la

Se pare ca nici aici nu scap de un vechi obicei. Daca nu am chef, nu fac nimic, altfel spus: chiulesc de la ore. Dar diferenta e urmatoatea: in loc sa te ameninte ca nu treci anul, cum ai indraznit bla bla, se poarta atat de dragut cu tine incat nu iti mai vine sa mai lipsesti a doua oara. De exemplu saptamana asta, am lipsit de la toate orele de franceza. N-aveam chef, eram super racita si azi pentru ca ma simteam vinovata am facut toate temele pentru saptamana asta si am mers la biroul profei sa-i zic ca n-am putut sa vin la ore dar ca am facut tema. In loc de urlat si facut scandal a incepute sa ma intrebe daca sunt bine, sa-mi zica sa merg acasa, sa am grija de mine, nu trebuia sa vin prin frig, dar vai…Am fost putin socata de un astfel comportament. Ma uitam si nu intelegeam ce se intampla, cred ca la un moment dat am si zis in gand : ‘Freak!’.

Apoi Latin Christmas Party. A fost super tare, dar n-am fost singura society care s-a intrunit in Top Bar in seara asta. A mai fost si Japanese Society si sincer chiar ii iubesc pe oamenii respectivi, sunt cei mai sweet. Asa ca ma mutam de la Latin American la Japanese. Cel mai funny a fost cand am incercat sa invat japonezii sa danseze salsa si merengue. They are simply adorable.

Pe de alta parte nu pot sa-mi explic ce se intampla cu cineva. Pentru ca pur si simplu simt dispret aproape ura cand se uita la mine cu ochii aia de caprioara. Cum poti sa urasti pe cineva care te iubeste enorm de mult? Oh well, nu stiu nici eu prea bine, ideea e ca se intampla chiar acum. Pur si simplu urasc felul in care se uita la mine, si faptul ca mereu vrea sa ma ajute cu orice as avea nevoie, ca isi face griji pentru mine. I must be crazy, but that’s just the way i feel.

Se intampla si chestii mai dragute pe aici…de exemplu, am fost la gara si la un moment dat toata lumea a coborat din autobuz si eram singura. Si am traversat orasul asa, am privit vitrinele impodobite cu de toate, oamenii de pe strada si a fost un sentiment super nice.